Documentarul prezintă seria de treisprezece tablouri Iacob și celor doisprezece fii ai săi, pictate de Francisco de Zurbarán în Sevilla în jurul anului 1640, probabil pentru Lumea Nouă. Acestea nu au devenit cunoscute decât 70 de ani mai târziu, la momentul achiziționării lor în cadrul unei licitații de către comerciantul londonez James Mendez. Ulterior, episcopul de Durham, Richard Trevor, a achiziționat picturile în 1756 și le-a expus în sala de mese de la Castelul Auckland, unde se află și în prezent. Gestul său a avut o mare însemnătate în contextul dezbaterii privind legea emancipării evreilor englezi. La acest moment, datorită inițiativei unui finanțator originar din acea zonă, tablourile contribuie la regenerarea a unei comunități în nordul Angliei.

În timpul renovării castelului, tablourile au fost expuse în Dallas (Muzeul Meadows), New York (colecția Frick) și Ierusalim (Muzeul din Israel). Documentarul urmărește călătoria internațională a acestora, beneficiind de intervenția unor cunoscuți experți în pictura spaniolă, precum și a promotorilor unui ambițios proiect care utilizează arta drept instrument de transformare socială.